-“Draenor...” șopti Mystikal cu ochii spre cerul înstelat.
-”Să mergem” zise Shady scurt ”avem mult de mers.”

Cei doi continuînd călătoria lor prin Ashenvale admirau liniștea noptii.
Cel mai masiv, Mystikal, era un draenei cu par alb ca zăpada. Nu era nici om nici bestie, puțin mai înalt decît amicul său de drum Night Elf, cu corp solid, membre puternice și mușchioase iar în loc de picioare avea copite tari si lățite la bază. Cu fruntea asemănătoare a unui safir albastru se mișca cu capul sus di pieptul înainte iar printre haine se zărea culoarea pielii ce era ca marea.

Îmbrăcămintea celor doi era simpla făcută din piele de lupi si urși sălbatici.
Night Elful era înalt și slab cu musculatura bine evidențiată. Cu părul albastru închis precum cerul umbrit în noapte, cu urechile lungi și ascuțite la sfîrșit se mișca precis si rapid iar cu ochii galbeni ca două luni pline observa orice minim detaliu sau zgomot în jur.

Pădurea din Ashenvale era locul Night Elfilor de secole, copacii au apărat mereu orașele lor și cu timpul Astranaar a devenit cel mai important oraș sin zonă. Era tocmai Astranaar destinația celor doi aventurieri.
Soarele se ascunse de ceva timp deja după munții dintre Ashenvale si Barrens. Mystikal și Shady se îndreptau spre Astranaar pentru a petrece noaptea acolo la INN.

-”Știi Shady mă întrebam odata ce ajungem in Stormwind cum îl găsim pe Ambassador?” zice Shamanul gînditor.
-”Nu-ți face griji prietene Elune este de partea noastră și oricum Stormwind este o capitală deci inforamția acolo curge ca un izvor.”
-”Ai dreptate, îmi făceam griji în zadar” zise Mystikal zîmbind dar in secunda urmatoare ochii i se măriseră clar deschiși, mîina dreapta era deja pe mace și cînd hop un orc dintre copaci furios îl ataca cu un axe mai mare ca dînsul!

În ultimul moment shamanul se înclină și vooom toporul trece drept pe lînga capul său iar draeneiul trăgînduse în urmă strigă:
-”Omni’eem sh’ah Naaru!”

Dar orcul fără milă ridică toporul și cu putere ataca iarăși shamanul. De data aceasta draeneiul nui destul de rapid și fierul rece taie carnea de lîngă coastă din partea dreaptă. În durere Mystikal cade jos si arunca maceul pentru a placa sîngele care curgea șuvoi din rana deja larg deschisă. Orcul ridică toporul la cer și fără milă vrea săl avînte spre gîtul draeneiului cînd din umbră un cuțit foarte ascuțit și plin de velen întră în gîtul orcului precis și rapid.

Axeul care din mîinile hordanului care cu un ultim efort șoptește ”Grom...” și cade mort pe pămîntul rece.

Aceasta este o istorie a guildului pe care o scriu. În istorie vor apărea cei mai activi personaji din guild. Aventurile sunt fructul fantezie dar uneori au și ceva realitate din lumea jocului. Acesta nu este tot capitolul, nii lene sa tapez Voi publica de fiecare data continuarea. Si nu va suparăți dacă nu ați apărut încă în Istorie. Va veni timpul la tot. Mersi ca ați citit și continuați sa urmăriți postul.

P.S. Daca vretii sa contribuiti la istorie cu idei sau chiar cu texte personale puteti sa o faceti liber. lasati comentarii cu idea sau textul sau scritimi in pm. Voi incerca sa intoduc tot. Accept chiar si ideelie de tipu "In istorie eu vreau sa fiu regele stormwindului" voi lua in considerare tot. Ms.

~Mystikal(Shogun)